1. Prietenia este una din mângâierile vieţii. - Gala Galaction

2. Prietenia este închisoarea sufletului de bună voie în trup străin. - Dimitrie Cantemir

3. Prietenia înseamnă a fi frate şi soră, două suflete ce se ating fără să se confunde, doau degete ale aceleiaşi mâini. - Victor Hugo

4. Prietenia este egalitate armonioasă. - Pitagora

5. Imi place sa stiu totul despre noii mei prieteni, dar nimic despre cei vechi. - Oscar Wilde

6. Prietenia este în primul rând pacea reciprocă şi zborul spiritelor pe deasupra amănuntelor vulgare. - Antoine de Saint-Exupery

7. O prietenie adevarata, este in viata ceea ce este o oaza in pustiu: un colt verde de umbra in infernul fierbinte si galben al nisipului nestatornic.

8. Prietenia este la fel ca banii, este mai usor de facut decit de pastrat.

9. Prietenul nu iubeste prietenul ci obiectul prieteniei. - Platon - La République

10. Prietenia este întotdeauna o responsabilitate plăcută, niciodată o oportunitate. - Kahlil Gibran

1. Adevărul este ceea ce trece testul experienţei. - Albert Einstein

2. Adevărul este o doamnă sfioasă, mult prea binecrescută pentru a te pocni în cap şi a te trage în peştera ei. Ea este acolo, dar oamenii trebuie să o dorească şi să o caute. - William F. Buckley Jr.

3. Adevărul este un mare flirt. - Franz Liszt

4. Adevărul este tot ceea ce este folositor lumii şi bun în practică. - Maximilien Robespierre

5. Adevărul este calitatea ce o au lucrurile de a apărea aşa cum sunt. - E. Littre

6. Adevărul este Dumnezeul omului liber. - Maxim Gorki

7. Adevărurile sunt erori care au biruit. - B. Fundoianu

8. Adevărul este o eroare exilată în eternitate. - Emil Cioran

1. Acela care nu a iubit niciodata, inseamna ca nu a trait niciodata. - John Gay

2. Adesea, oamenii uita ca una din componentele importante ale dragostei este vointa de a iubi.

3. Afectiunea este germenele pasiunii. Pasiunea este germenele celei mai perfecte iubiri.

4. Cand dragostea vorbeste, vocile tuturor zeilor para fi adormite in armonia raiului. - William Shakespeare

5. Cand iubesti puternic, gasesti intotdeauna ceva nou in persoana iubita. - Pascal

6. Ce e dragostea? Nevoia de a iesi din tine insuti. - Charles Baudelaire

7. Ce sublima copilarie este si amorul ! - Al. Dumas fiul

8. Cine poate pune frau indragostitilor si sa dea legi ? - Petrarca

9. Cine umbla dupa iubire, n-o va gasi; cine-o da, o primeste inapoi.

10. Credinta castiga cel mai mult, umilinta primeste cel mai mult, dragostea insa lucreaza cel mai mult.

S-a nascut o stea pe cer din vesnicie
Si-a primit chemarea sa
A primit si loc in galaxie
Viata ea ne-a dat
Si drum de urmat…

Da doamne cantec,
Da doamne vers
Sa port credinta mea
In Univers

Da doamne viata,
Da doamne nor,
Si asculta ruga oamenilor

Ce destin nerepetat nicicand sub soare
Pomeneasca trecere
Fie lumea vesnic iubitoare
Drumul plin de flori
Cerul fara noi

Da doamne cantec
Da doamne vers
Sa port credinta mea
In Univers
Daaaaaa

Si aculta ruga oamenilor
Si asculta ruga.. oamenï lor. - de Laura Stoica

De astăzi m-am decis
nu voi mai scrie stihuri
vorbesc la modul cel mai serios
am să le bag pe toate într-un sac
şi-am să le vând
în piaţa Matache
sau mai bine
la colţul Presei Libere
strigând într-o veselie
cumpăraţi cuvinte simbolice
cumpăraţi metafore
ia metafora ad litteram
în părg
sau mai coaptă
tip formular
bifezi cu x
pătraturile cusuţelor
şi obţii o poezie instant
pentru cei dragi
pentru inima ta
sau pentru altă inimă
mă voi întoarce acasă bogat
şi golit de cuvinte şi muze
la tomograf
doctorul
mi-a găsit în suflet
un chist tatuat
denumit metaforă. - de Lorincz Iulian

Inima mă-ndeamnă: Spune-i!,
N-o lăsa, crepusculară,
Val spumat pe creasta dunei –
Răzleţire solitară,
Umbră trasă prin lumină,
Cupă încă nebăută,
Pată fără vreo pricină,
Piatră arsă, iarbă mută…

Gândul, pod între zăvoare,
- Vâlvătaie pârguită -
Nu-şi găseşte dezlegare.
Agonie şi… Ispită!
Dănţuie pe vârful strunei
Strigătul, cerşind răsplată;
Inima mă-ndeamnă: Spune-i!
Gândul tace: Niciodată! - de Adrian Erbiceanu

La casa mea neterminată,
Pe trepte-nguste de argilă,
Îşi plânge ploaia, înspicată,
Durerea strânsă pe şindrilă;
Se-nvăluie c-o mantă rece
– Mimând că-i purtător de zestre –
Acelaşi vânt ce se petrece
Hălăduind printre ferestre;
Teama – precum un fir din caier –
Mă-nvăluie înăbuşită…
Respir, dar parcă nu am aer,
Vecie-i fiece clipită.

Şi – cercuri-cercuri, în nuntire –
Mă-nlănţuie în el năvodul
Întru vicleană amăgire…
Se-nclină scara…cade podul…

Încolăcit, drumeagul geme
Sub paşi, în vreme să răzbată,
Dar vremea îl topeşte-n vreme…
Şi casa-i tot neterminată. - de Adrian Erbiceanu