CATEVA CULEGERI DIN “JURNALUL FILOZOFIC” A LUI CONSTANTIN NOICA
…Mi-a disparut o pagina din acest jurnal. Ce spusesem acolo ? Era poate ceva adanc, ceva hotarator. Ma cuprinde deodata nelinistea sa ma stiu strain de mine, de ce am mai bun in mine, si inteleg vorba ciuadata a lui Augustin : “e in noi ceva mai adanc decat noi insine”.
…Oameni. Nu lucruri, nu peisaje; oameni. Sa fii insetat de omul nou, asa cum esti de lumile noi. Caci fiecare om e o forma de incapatanare, adica o idee. Si-ti place sa vezi care e gestul ideii, care e vocea ei. Cum surade ea.
…Dintre animale – spune Geneza – nu s-a gasit nici un ajutor pentru om. De aceea Dumnezeu adoarme pe Adam si scoate din coasta sa femeia. Daca s-ar fi gasit ceva s-o inlocuiasca…!
…In ce cred oamenii care serbeaza in acelasi timp si oficial aniversarea revolutiei franceze si pe cea a Ioanei d’Arc ? In una sau in alta ? Nu, ei nu mai opteaza. Tristetea inteligentei goale consta in faptul de a nu mai putea opta.
…Platon – spunea lumea – si-a pierdut timpul pe langa tiranii Siciliei incercand zadarnic sa intemeieze o carmuire dupa principiile filozofiei. Ca si cum un filozof tine neaparat sa reuseasca ! Tine sa invete.
…Rolul cel mai frumos pe care-l poti juca in viata anumitor oameni este de a desfiinta pe un altul care a jucat un rol. Nu existi, fireste; esti uitat. Dar tarasti in caderea ta pe un altul.
…”Scoala e buna, spunea Nae Ionescu, cu conditia sa n-o iei in serios”. Trebuie sa intorci lucrurilor spatele, sa pleci, sa-ti parasesti prietenele una cate una, de teama sa nu te biruiasca fericirea. Romanii, spunea Montesquieu, se temeau mai mult de repaos decat de inamic.
…Libertatea de a fi absurd sta la originea filozofiei. Si poate ca masura, intelepciunea, “mioriticul” – in sens nefilozofic – ne-au impiedicat pe noi romanii sa avem o filozofie mare.
…E absurd sa spui ca exista preocupari dezinteresate. Nu cunosc nimic mai pasional, iar uneori mai meschin, decat asa zisele preocupari dezinteresate. Totul e interesat, pe o dimensiune sau alta, la inceput. Puritatea se obtine abia mai tarziu, daca se obtine vreodata.
…Nevinovatia e o chestiune de vocabular. Trebuie sa eviti a numi raul. Omul bun nu vede raul pentru ca refuza sa-i invete numele, sa-l individualizeze, sa-l stie. Exista raul si in el; dar intra, nu stiu cum, in alta compozitie.
…Cineva se plange ca e ofensat. Nu poate suporta ofensa. Semn rau pentru el. Ar trebuii sa nu poata suporta lauda. Cand ma lauda cineva ma cuprinde panica: daca ar afla tot ce nu stiu, tot ce nu sunt ? Cand ma condamna, ma simt linistit: sunt totusi mai bun decat atat.
…Somnul in istoria romaneasca. Densuseanu arata undeva ca in secolul al IX-lea nu se intalneste decat un cuvant care poate fi romanesc “Campulung”. In secolul al XI-lea doar cuvantul “cocora”. In secolul al XII-lea doar cuvantul de “crez” sau “cret”. Cate un cuvant pe secol ! O, Doamne ce incet ne miscam. (Uneori e frumos totusi: Ieremia Voda nu iese din biserica pana la sfarsitul liturghiei, desi i se vesteste apropierea dusmanului de Suceava, – Sa aiba si el dreptate ?)
… “De mult ce ne vom lauda, de mult ce vom huli celelalte neamuri, Romanii vor socoti ca sunt buni si mari din nascare si se vor cufunda iarasi in somnul lor cel adanc”. (Russo)
…Cateodata mi se pare ca stiu ce este filozofia: e aventura universalului cand devine particular.
…Am vazut ceva neasteptat: un om milos care multumea cersetorului pentru ca-i primise dania. In fond, avea dreptate s-o faca. Fiindca binefacatorul exista prin cel care primeste. Cat de recunoscator trebuie sa fie medicul bolnavului pe care l-a vindecat ! Nu se stie cine da si cine primeste.
